|
 |
| |
| Un loc in care copiii mei sunt iubiti |
| Ma numesc Adina*, am 28 de ani si sunt din Bucuresti. Am doi copii: un baiat de 1 an si 4 luni si o fata de 3 ani si jumatate. Cand am intrat pentru prima data in Centrul Maternal "Casa Agar" al Fundatiei Touched Romania [sprijinit de United Way Romania – n.r] mi-am spus in gand: "O, ce atmosfera!", parca era totul rupt din basm, persoane calde, casa primitoare. Pot spune ca a fost o minune pentru mine. Imaginati-va o femeie insarcinata in luna a saptea, cu un alt copil de mana, care sa nu aiba unde sa stea. |
 |
| De aceea spun ca privesc Centrul Maternal ca pe a doua mea familie. Nu cred ca se poate spune in cuvinte cat m-au ajutat oamenii de aici, care au avut rabdare cu mine, mi-au iubit copiii si continua sa-i iubeasca. Am stat aici un an si jumatate, timp in care am nascut, am fost ajutata sa-mi inscriu fetita la cresa si sa am grija de baietel. Dupa 6 luni am facut cursuri de calificare (frizerie-coafor) ca sa invat o meserie care imi place. Am dorit sa profesez, dar cel mai adesea angajatorul cauta persoane cu experienta in domeniu. M-am angajat cu ajutorul altei mamici, la un restaurant ca ajutor de bucatar. Lucrez aici de 7 luni. Cand s-a facut timpul sa plec mi-a fost greu sa ma despart de Centru si frica sa fiu pe picioarele mele, trebuie sa recunosc ca nu stiam cum voi face fata singura cu doi copii. |
 |
| Inainte de plecare, Dumnezeu a mai facut o minune cu familia mea: tatal meu, cu care nu mai vorbisem de ani de zile, era dispus sa ma vada si sa-si vada nepotii. De 10 ani nu mai stiam nimic de el, dar ma bucur ca ne-am impacat si nu ma mai simt asa de singura. Revederea a fost minunata, nu-mi venea sa cred si ii sunt recunoscatoare personalului care m-a ajutat sa reiau legatura si mi-a explicat cat de important este sa pastrez o relatie buna cu familia. |
 |
| La plecarea din Centru mi-am gasit cu chirie un apartament cu doua camere in care locuiesc cu o fosta colega de la Centru si cu care impart cheltuielile de intretinere. Nu a fost usoara plecarea, simteam un nod in gat. Cand mi-am luat ramas bun de la doamna directoare, am izbucnit in plans. Dansa m-a incurajat si m-a sprijinit sa pot depasi mai usor momentul. Dupa ce am stat de vorba, mi-am luat inima in dinti si am plecat spre noul meu drum. |
 |
| In prezent locuiesc cu Simona*, mamica a trei copii, merg la serviciu si imi duc copiii la cresa si la gradinita. |
 |
| Adina si Simona sunt doua dintre cele 100 de mame in situatii de risc care beneficiaza de sprijinul United Way Romania pentru a depasi o situatie dificila, a-si proteja copiii si a deveni independente financiar si emotional. |
 |
*Numele persoanelor au fost schimbate pentru a le proteja |
| *** |
| |
|
|
|
|
| |
Last
Update
© United Way Romania
2008