Gabriel Blăniță are 30 de ani și lucrează (de nouă ani, împliniți chiar în ziua publicării acestui interviu!) în domeniul imobiliar, într-una dintre companiile de top din România: Colliers – Evaluări și consultanță. Unde, în ultimii ani, echipa din care face parte a estimat valoarea a sute de mii de proprietăți rezidențiale din întreaga țară. Din vorbele lui se vede clar că îi place ce face și reușește să găsească timp și pentru familie, prieteni și pasiuni. Îi place să călătorească, să gătească și să facă sport, participând, încă din 2013, la mai multe maratoane și semimaratoane.

Alături de zeci de colegi de la Colliers, Gabi va participa și pe 13 octombrie 2019 la Maratonul Internațional București. Nu mai puțin de opt echipe de ștafetă (adică 32 de alergători) plus un alergător la semimaraton au ales cauza United Way România la această ediție, ceea ce ne bucură foarte mult și le mulțumim!

Una dintre valorile echipei Colliers este, spune Gabi, work together, play together”, iar alergarea este tot un fel de joacă. Pentru ca această joacă să fie cât mai plăcută, dar și eficientă și sănătoasă, Gabi organizează cu regularitate antrenamente de alergare pentru colegi, după orele de serviciu. Am vrut să aflăm cât mai multe despre aceste antrenamente și ceea ce îi motivează pe Gabi și colegii lui de la Colliers să participe la proba de ștafetă de la Maratonul Internațional București 2019 și i-am pus câteva întrebări, la care ne-a răspuns cu generozitate. Mai mult decât atât, am aflat că nu poate să îi fie bine dacă nu le e bine și celor din jur și încearcă să dea înapoi din timpul și cunoștintele sale celorlalți. Cuvintele lui ne inspiră și ne dau speranța că îi vor încuraja și pe alții să facă sport, să își depășească limitele și – de ce nu? – să susțină o cauză bună.

United Way România: Spune-ne câteva cuvinte despre tine, ce pasiuni ai, ce te motivează?
G.B.: Dintre pasiunile mele aș enumera doar sportul, gătitul și călătoriile. Îmi plac și urmăresc destul de multe sporturi, însă de practicat am șansa să practic doar alergarea, mersul cu bicicleta, sala și, într-o mai mică măsură, squash-ul.
În timpul zilei, în spatele unei denumiri plictisitoare, facem unul dintre cele mai interesante joburi din România – în ultimii ani, echipa noastră a estimat valoarea a sute de mii de proprietăți rezidențiale din întreaga țară.
Timpul liber îl impart între familie, prieteni și pasiunile mele și nu există bucurie mai mare ca atunci când toate se intersectează.
În general, mă motivează dorința de a fi mai bun, mai informat, mai rapid, mai sănătos – pe scurt, să fiu azi mai bun decât ieri. Cred că motivația este prin definitie intrinsecă și primul pas este autocunoașterea. Deși am împlinit de curand 30 de ani, cred că mai am multe de descoperit. O descoperire relativ recentă este faptul că nu poate să îmi fie bine dacă nu le e bine și celor din jur – și încerc să dau înapoi din timpul și cunostințele mele celor din jur.

De cât timp faci sport? Mai practici și alte sporturi în afară de alergare și participi des la concursuri?
Legătura cu sportul am reînnodat-o acum aproximativ șase ani, când, la îndemnul, exemplul și insistențele unui coleg și prieten (Andrei Voica) am început să alerg – sporadic, ce-i drept. Începând din 2013 am participat la toate semimaratoanele și maratoanele din București, ca un mod fun de a petrece timp cu colegii, cu echipa. De altfel, una dintre valorile noastre este “work together, play together”, iar alergarea era un fel de joacă.

De alergat, însă, alergam destul de rar, și când o făceam reușeam cumva să mă aleg cu dureri după. Acum trei ani am început să mă informez mai serios despre sport, să învăț de la oameni mult mai avansați ca mine și să urmăresc câteva canale de YouTube foarte utile (Athlean-X, Vo2maxProductions, ca să dau doar două exemple). În afară de cele două competiții menționate, am mai participat la câteva concursuri de bicicletă și câteva curse de alergare montană. Așa am ajuns, treptat, să înlocuiesc durerea cu plăcere și încerc, pe cât posibil, să fac o oră de mișcare în fiecare zi.

Vă mulțumim tuturor că ați ales să susțineți cauza United Way România la Maratonul Internațional București! Ce înseamnă pentru tine, personal, să susții această cauză? Dar pentru echipă?
Tradiția participărilor Colliers la Bucharest International Marathon a fost începută de Andrei în 2013 și, de atunci, numărul de alergători din companie a crescut constant, ajungând la aproape 50% dintre angajați. În fiecare an am ales o cauză pe care să o susținem, printr-o organizație care să promoveze fie sănătatea, fie educația, fie să strângem bani pentru diferite cauze sociale. Anul acesta am ales United Way pentru că ne-a convins viziunea cu care vine fundația, de a ajuta oamenii să își atingă potențialul, a fost o viziune care a rezonat cu foarte mulți dintre noi. Sperăm să fie începutul unei colaborări îndelungate și să participăm la cât mai multe evenimente împreună.

De ce ați ales numele echipei de ștafetă The Colliers Strike Back?
Anul acesta am decis ca echipele de alergători la ștafetă (opt echipe, adică 32 de alergători) să aibă nume inspirate din filme. Fiind fanii seriei Star Wars, numele a venit destul de ușor: The Colliers Strike Back. Am decis ca anul acesta să participăm doar la ștafete, pentru a lucra pe echipe. Cel de-al 33-lea alergător a apucat să se înscrie înainte la semimaraton și a reușit să ne strice simetria!

Știu că tu ești ,,sufletul” echipei și faci antrenamente cu colegii, poți să ne spui mai multe despre aceste antrenamente?
Ideea antrenamentelor a venit din dorința de a împărtăși cu cât mai mulți colegi bucuria alergării și de a demonta o parte dintre miturile care învăluie această activitate în rândul celor care nu au cochetat prea mult cu acest frumos sport. Este greu, dar de cele mai multe ori alergăm mult mai repede decât putem, pentru că nu ne cunoaștem limitele. Apare riscul de accidentare, pentru că nu suntem conștienți de modul incorect în care călcăm. Este greu să alergi fără să îți pierzi suflul, dar de cele mai multe ori nu știm să respirăm corect în timpul efortului. Cât despre bariera financiară de intrare în acest sport – este foarte scăzută, spre deosebire de tenis, fotbal, abonamentul la o sală de fitness etc. Ai nevoie doar de o pereche de încălțări, de un tricou și de o pereche de pantaloni.

Antrenamentele noastre se desfășoară în fiecare marți și joi, la capătul programului de muncă. Ne întâlnim la ora 18:00 în spatele clădirii (din fericire, avem biroul la câteva sute de metri de parcul Bordei, fotografia de mai jos) și petrecem 30-45 de minute împreună, în care nu doar alergăm, ci și vorbim despre respirație, nutriție, hidratare, forma de alergare.

Cea mai mare parte a antrenamentelor are loc la ceea ce numim pace conversațional, alergăm într-un ritm în care putem să vorbim fără să gâfâim, în care să ne și bucurăm de interacțiunea socială. Avem și sesiuni dedicate vitezei și forței, alergări în care fiecare trebuie să își descopere propriile limite, dar finalul ne găsește pe toți la acelasi pace conversațional și terminăm cu o sesiune de stretching.
De fiecare dată reușim să ne strângem 10-12 oameni și este loc pentru oricine, indiferent de gradul de pregătire, cred că de la fiecare putem învăța câte ceva.
M-a bucurat interesul și entuziasmul colegilor (mai mult colege, ce-i drept), care au început să vină recurent la aceste antrenamente și mi-ar plăcea ca ele să devină mai mult decat un obicei, să fie parte a unui stil de viață mai sănătos.

Ce sfat ai avea pentru un tânăr care vrea să alerge sau să facă sport, dar spune că nu găsește timp pentru așa ceva?
Nu îmi permit să dau sfaturi nimănui; cred că pentru sport, ca pentru orice alt lucru important din viața noastră, fie ne găsim timp, fie ne găsim scuze. Beneficiile sportului sunt indubitabile, dar chiar și o activitate benefică poate fi o corvoadă, dacă este impusă și nu este interiorizată. Ca orice lucru, trebuie mai întâi încercat, iar dacă avem lângă noi persoane mai experimentate care să ne sfătuiască, cred că reușita este garantată.

Foto: Gabriel Blăniță